puteredefemeie„Și… cum a fost azi la școală?” – întrebi, sperând să răspundă la fel cum o făcea în clasele mici. Oricum, șansele să primești mai mult decât un „Bine”, plus niște ochi dați peste cap sunt minime.
Adolescenții trec printr-un proces misterios și răvășitor care zguduie întreaga familie. Stai și te întrebi: unde e făptura dulce pe care ai crescut-o de la început, ce s-a întâmplat cu neastâmpăratul care totuși părea să se liniștească în brațele tale. Oricât îți propui să ai răbdare și oricât îți repeți că va trece și va fi bine, adevărul e că nu e ușor.
Vrei să știi ce-i în mintea lui/ei și asta pare cel mai greu lucru din lume.
Te gândești cum ai putea să-ți ajuți copilul adolescent, însă cum să ajungi la el/ea când pare că nu suportă nici cum respiri, darămite să-și pună vreo fărâmă de suflet pe tavă în fața ta.
Starea de respingere ostilă cu care te confrunți din partea adolescentului tău nu îi este neapărat specifică numai lui. Mai sunt și alte relații în care, chiar dacă persoana nu e la vârsta pubertății, tot pare greu de abordat. Am observat că tehnicile prin care îți îmblânzești adolescentul se aplică și la alte persoane, cu care simți că mergi pe nisipuri mișcătoare atunci când încerci să te apropii de anumite subiecte sensibile.
Dar să nu mai lungim vorba și să vedem care sunt aceste minunate metode. Ele au fost descoperite și practicate intens de Lisa Damour, o psihoterapeută americancă, gazda unui podcast pe care, dacă ești părinte de adolescent (sau profesor, de ce nu) s-ar putea să-l găsești util (Ask Lisa) și autoare a cărții Viata emotionala a adolescentilor. Cum sa crestem tineri capabili sa comunice deschis, competenti si plini de compasiune. Specializată în problemele adolescenților, Lisa este și mamă a două exemplare reprezentative, cu care are zilnic prilejul de a vedea cât de greu e să-și pună în practică propriile sfaturi.
Sfatul 1 – În mașină, când mai aveți 3 minute până la destinație
„Poți să întorci miza conversației în favoarea ta dacă îți păstrezi întrebările pentru momente când tu și copilul tău adolescent nu vă priviți față în față. Mulți părinți descoperă că au unele dintre cele mai sincere discuții cu copiii lor adolescenți când sunt împreună în mașină sau la o plimbare. Adolescenților le poate fi mult mai ușor să își împărtășească universul interior când nu trebuie să ne privească. Ori de câte ori vreau să aduc în discuție un subiect delicat cu una dintre fiicele mele, aștept până când suntem în mașină și apoi aștept până mai avem vreo trei minute ca să ajungem înapoi acasă. Efectul combinat al faptului că amândouă suntem cu ochii în față și al faptului că fiica mea știe că discuția nu poate fi lungă ne dă șansa unei conversații utile, chiar dacă scurte, conversație care altfel nu ar începe deloc.”
Sfatul 2 – Prin mesaje, de la distanță
„Cauți încă o modalitate de a-i feri pe adolescenți de stres și de a-i face să le fie mai ușor să își exprime emoțiile liber? Încearcă prin mesaje-text. Am aflat prima oară despre această abordare de la o prietenă, mama a doi băieți adolescenți care nu dezvăluie prea multe lucruri. Ea mi-a spus că cele mai profunde și mai sincere conversații cu fiii ei au avut loc inevitabil prin mesaje.”
„Dacă stăm să ne gândim, abordarea unor subiecte dificile din punct de vedere emoțional prin mesaje reprezintă o modalitate perfectă de a începe o conversație delicată, evitând în același timp să îi stresăm pe adolescenți. Nu trebuie să ne privească, le poate lua oricât este nevoie să răspundă, și răspunsul scris poate fi o relatare mult mai exactă a modului în care se simt decât dacă ar comunica vreodată în persoană.”
„Data viitoare, când copilul tău adolescent care urăște să vorbească pleacă la școală mohorât, încearcă să îi trimiți un mesaj: Pare că ai avut o dimineață grea, cum te simți acum? Dacă primești un răspuns serios, ai câștigat potul cel mare, bravo! Bineînțeles, dă-i un răspuns care validează. Dar te-aș sfătui să reziști tentației de a încerca să reiei conversația în persoană la finalul zilei. Trecerea de la mesaje la vorbit îl poate face pe adolescent să regrete că s-a deschis și ar putea duce la închiderea ambelor căi de comunicare.”
„Adolescenții, din experiența mea, chiar vor să le dezvăluie părinților ce îi preocupă. Dar de obicei vor să comunice în condițiile lor, nu în ale părinților.”
Sfatul 3 – Lasă-ți adolescentul să stabilească regulile comunicării
„Un bărbat de vârstă mijlocie și soția sa mi-au mulțumit politicos pentru prezentare și au vrut să stăm de vorbă mai mult.
— Ce ați spus despre faptul că adolescenții sunt mai vorbăreți în mașină, a început el, e adevărat. Cel puțin în cazul fiicei noastre de 14 ani. Dar celălalt moment când vorbește mult este seara. Când suntem în pat citind și gata să adormim, vine în camera noastră și se așază pe un scaun. Și apoi ne vorbește vreo douăzeci de minute despre tot felul de lucruri.
Soția și-a pus mâna pe brațul lui și s-a grăbit să adauge:
— De obicei soțul meu încerca să o oprească din cauza orei, spunându-i că era târziu și că toți trebuia să ne culcăm. Dar l-am oprit, a spus ea, soțul încuviințând. Altfel, nu vorbește mult, așa că ne mulțumim cu ce primim.”
„Când îl întrebăm pe un adolescent cum i-a fost ziua într-un moment potrivit pentru noi, de fapt îl chemăm la o ședință pentru care noi am stabilit și ora, și ordinea de zi. Având în vedere forța dorinței lor de autonomie, am învățat că sunt mari șanse ca adolescenții, mai ales cei foarte tăcuți, să se deschidă atunci când stabilesc ei termenii discuției.”
Adolescentul este în căutarea „brandului personal”
Asta e explicația pe care o dă Lisa Damour pentru faptul că dintr-odată pare să nu mai suporte nimic din ceea ce ești tu. Are nevoie să se separe de identitatea pe care și-a construit-o în umbra ta în toți acești ani. Vrea să simtă că este o ființă integră, să se reinventeze, să se simtă autonom. Chiar dacă, după ce va trece prin această etapă, va realiza că nu are cum să nu semene leit cu tine, în momentul ăsta trebuie să-l lași să se desprindă – sau să aibă impresia că e liber să o facă.
În cazul în care nu-ți mai amintești cum erai la vârsta lui, te asigur că lucrul după care tânjește la fel de mult ca și tine atunci este să-l tratezi cu încredere și respect. Nu-l subestima și nu te teme că nu va răzbi în viață: va răzbi, chiar foarte bine, cu atât mai bine dacă simte că are susținerea ta.
Cu cât îi oferi mai multă încredere sinceră, cu atât îți va răspunde la fel.
Spune-mi în comentarii dacă ți s-au părut de ajutor sfaturile Lisei Damour. Îți recomand cu căldură cartea ei (până pe 17 noiembrie o găsești la un super preț):
puteredefemeie
