Mi-l amintesc pe tata când eram copil. Cânta, în cea mai mare parte a timpului când era acasă. Îi plăcea să picteze în timpul liber și era cald și deschis cu toată lumea. Astăzi, are mai mult de 70 de ani, și nu l-am mai auzit de ani de zile cântând.
Nu mai pictează, doar face schițe pentru tot felul de proiecte casnice. A devenit foarte selectiv cu oamenii – ceea ce, până la urmă nu e rău. Și-a păstrat același entuziasm ca în tinerețe și acolo unde pune el mâna înflorește locul. În relația cu mama… aici e o altă poveste.
Multe femei se plâng că iubiții lor nu mai sunt ”ca la început”. Înainte le îngropau în flori și cadouri, aveau răbdare să le asculte flecărind ore întregi, mergeau împreună în vacanțe minunate, totul era ca în povești. După un an, doi, trei împreună, ei se refugiază în fața televizorului sau calculatorului, abia le scoți cu cleștele un ”bine” – când îi întrebi ce fac și trebuie să le spui de mai multe ori un lucru ca să te asiguri că l-au auzit, totuși.
Ce se întâmplă cu ei? Unde-i dorul și amorul? Noi continuăm să fim îndrăgostite, vrem același tratament romantic, aceiași fluturași în stomac. Ei, de ce nu au același ideal?
Explicația hormonală
Atuncă când suntem îndrăgostiți, chimia organismului devine surprinzătoare. Din păcate, natura noastră animală (corpul, adică) nu dorește să ne iubim veșnic, dorește doar să ne susțină să ne perpetuăm specia. Astfel, hormonul care susține dorința sexuală și atracția – dopamina – scade drastic după consumarea actului sexual, compensat de prolactină, care aduce sațietatea și chiar respingerea față de interacțiunea sexuală.
Explicația psihologică
Nici noi nu mai suntem ca la început. Dintr-o ingenuă timidă, femeia într-o relație devine matroană. Prea sigură pe ea, convinsă că acel bărbat i se cuvine, dispune de el în cele mai mici detalii. Și el se lasă. Nu mai face niciun gest fără s-o întrebe pe ea: de la ”ce cămașă îmi pun astăzi”, până la ”unde să mergem în vacanță”, toate activitățile într-un cuplu devin responsabilitatea ei. Și așa, încet-încet, din iubita ideală devine mama cocoloșitoare. De unde să mai fie el romantici? Pentru asta e nevoie de o muză fantastică și misterioasă, care să-i inspire la ode.
Explicația periculoasă
Unii scot la iveală trăsături de caracter pe care nu le trădau la început. Se dovedesc a fi mincinoși, violenți, cu tot felul de dependențe. Dintr-o dată îi apucă dragostea de pahar sau își dau pe față atașamentul exagerat față de mama lor. Te trezești, după ce îți trec aburii beției de iubire, într-o combinație periculoasă, care se lasă cu traume și regrete. De fapt, cu cât un bărbat se poartă mai perfect, cu cât este mai lipsit de naturalețe, cu atât există pericolul de a ascunde așa ceva. Dar nouă, femeilor, ne place perfecțiunea, iar dragostea continuă să rămână oarbă, cu toate că știm asta de la început.
Cum știi dacă bărbatul tău se va schimba? Fii sigură că o va face. Toți suntem într-o continuă transformare, nici noi, femeile, nu mai rămânem niciodată la fel. Ce putem face? Să ne mutăm atenția de la el către noi, să ne intereseze transformarea noastră în bine, în primul rând. Ce face el? Treaba lui. Însă dacă noi îi oferim un peisaj fascinant, cu siguranță va dori să se adapteze.