Am dat peste textul de mai jos, foarte încurajator, mai ales pentru femei. Îi cam critică pe bărbați și le cam ia partea femeilor – cu toate că provine de pe un site pentru bărbați, sau poate tocmai de aceea.
Eu nu cred că bărbații sunt indisponibili emoțional din rea-voință. La fel cum nici noi, femeile, nu suntem copleșite de emoții până la irațional special ca să-i chinuim pe ei.
Cred că eforturile într-o relație trebuie să vină din ambele direcții, și nu în scopul de a dezvolta și susține acea relație, ci pentru a ne crește și împlini fiecare pe noi înșine.
Noi, femeile, să învățăm ce avem de învățat de la bărbați. Ei, să asimileze ceea ce au de asimilat de la noi. Pentru ca fiecare dintre noi să se simtă complet.
Femeia să-și controleze emoțiile, bărbatul să nu le refuze. Femeia să fie în stare să-și conceapă existența și dincolo de o relație, bărbatul să nu respingă orice dialog. Femeia să nu mai exagereze cu grijile, bărbatul să o lase mai moale cu critica.
Aș putea continua așa la nesfârșit, așa cum și voi ați face, dar mai bine vă las cu textul, care nu epuizează problema dar o pune într-o lumină interesantă…
Auzim foarte des femei care spun, indiferent cât sunt de deştepte, de amuzante, de succes sau de atractive: ”Nu sunt suficient de bună pentru a fi iubită.”
Dintr-o anumită perspectiva, este dificil să înţelegem cum au ajuns ele la această concluzie. Cum de nu pot aceste femei vedea tot ceea ce au de oferit unui partener?
Pe măsură ce ascult poveştile lor însă, încep să văd de ce au ajuns ele să creadă asta. Pentru că bărbaţii le-au spus asta. Din nou şi din nou.
Sunt convins că, pentru bărbaţi, afirmaţia mea este contrariantă şi mulţi mă vor şi contrazice, susţinând că nu au spus niciodată unei femei că este greu de iubit. Şi probabil că este adevărat…cel puţin nu cu cuvintele astea.
Dar cum rămâne cu celelalte cuvinte spuse? Câţi dintre bărbaţi au spus măcar o dată unei femei că este foarte emoţională, că reacţionează exagerat, că cere prea mult, că are standarde prea mari, că este nebună, obsedată de control şi iraţională? Sau că nimeni, niciodată, nu se va putea ridica la înălțimea aşteptărilor ei?
Şi dacă aceste comentarii nu sunt suficiente, uneori bărbaţii le întăresc cu afirmaţii de genul: “O relaţie bună nu ar trebui să necesite atâta muncă. Nu trebuie să vorbim despre tot. Nu ar trebui să fie atât de multe suişuri şi coborâşuri…de ce nu putem doar să fim fericiţi? Ea vrea doar să se plângă, în timp ce eu vreau să repar situaţia prin care ea trece. Îmi petrec timp cu ea atunci când ne uităm la televizor sau când joc jocuri video în aceeaşi camera cu ea, cât de mult timp mai vrea să petrecem împreună?”
În loc să fie autentici şi să-şi asume “Nu vreau acelaşi lucruri de la o relaţie ca tine”, mult prea des bărbaţii simt nevoia să-i spună femeii că ceea ce îşi doreşte ea este greşit. Încadrat astfel, cum poate auzi femeia altceva decât “eşti greu de iubit?”
Ceea ce se trece cu vederea este faptul că putem să descriem perspectiva masculină astfel:
“Nu vreau să fac munca necesară pentru a fi în relaţie cu cineva atât de deştept, puternic şi acordat cu emoţiile sale precum eşti tu. Nu vreau să trebuiască să fiu provocat să ţin pasul cu tine. Vreau calea uşoară. Nu vreau să trebuiască să devin suficient de vulnerabil pentru a mă conecta emoţional cu tine sau pentru a fi prezent complet lângă tine.”
Şi, de fapt, asta este esenţa criticilor adresate femeilor. Nu e vorba de faptul că femeile exagerează. Este vorba de faptul că unii bărbaţi nu vor să facă munca necesară pentru a fi cu o femeie puternică, deşteaptă şi independentă.
Şi, pentru a continua să-şi hrănească ego-ul, susţin că partenera nu este o persoană normală. Astfel, îşi justifică lipsa de disponibilitate de a munci mai mult pentru a rămâne în relaţie.
Partea dificilă este că mulţi ies basma curată din această situaţie. Şi acest tipar continuă de atât de mult timp, încât multe femei au ajuns să creadă acest lucru. Astfel îşi diminuează puterea, nu îşi arată inteligenţa şi personalitatea pentru că au fost învăţate că bărbaţilor nu le va plăcea acest tip de comportament.
Iar pentru bărbaţi devine mai uşor să se folosească de faptul că unele femei se diminuează în acest fel, ca o dovadă că celelalte femei, care îndrăznesc să fie ele însele, cer prea mult. Este un cerc vicios şi pentru bărbaţi dar şi pentru femei
Şi, din păcate, merge şi la următorul nivel, atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei. În ciuda faptului că bărbaţii nu vor să facă muncă necesară pentru a fi cu aceste femei, ei continuă să fie atraşi de femeile puternice, deştepte, inteligente, pasionale şi autentice. Bărbaţii văd energia pozitivă, focul şi autenticitatea şi vor să facă parte din acea energie. Vor orbită în jurul acestor femei doar pentru a fi în jurul lor.
Când aceşti bărbaţi realizează însă că acest gen de femei au nevoie de mai mult decât sunt ei dispuşi sau dornici să ofere, acest lucru nu se termină prea bine. Atracţia va fi încă acolo, dar pentru bărbaţi va fi greu de acceptat că lipsa efortului lor este problema, aşa că mai degrabă vor critică femeia pentru că are acele trăsături care au făcut-o atractivă încă de la început.
Aşa că unii bărbaţi pur şi simplu se evaporă, lăsând femeia să creadă că este imposibil de iubit. Alţii se întorc la acuzaţiile că este vină ei, spunând femeii că vrea prea mult şi că nu este rezonabilă.
Apoi sunt bărbaţii care se grăbesc să intre într-o relaţie. Dacă femeia spune “Nu”, el se va întoarce la acuzaţiile conform cărora ea nu-şi va găsi niciodată un bărbat pe măsură ei. Dacă spune “Da”, bărbatul se asigura că elimină competiţia şi va adaugă alte clauze la arsenalul prin care se apară să nu facă efort pentru relaţia respectivă.
În orice sens s-ar desfăşura însă, cercul vicios este perpetuat. Femeilor cărora nu le este frică să arate că au inteligenţă, pasiune, putere şi autenticitate li se spune că sunt greu de iubit.
Pentru bărbaţii şi femeile conştiente nu trebuie să fie însă aşa. Pentru că mai există un alt tip de bărbat.
Unul care consideră că într-o astfel de femeie merită să investeşti timp şi sentimente. Că a avea o astfel de femeie în viaţa lui îl va face un bărbat mai bun. Că există o valoare imensă în a munci cu tine. Că o astfel de relaţie nu numai că merită efort, dar este diferită de orice altceva va experimenta în altă parte.
Dacă însă, ca bărbat, nu vrei să investeşti în efortul care e necesar să ai lângă tine o astfel de femeie, asumă-ţi alegerea. Spune-i că nu vei munci pentru a avea acel lucru care te atrage la ea.
În loc să-i spui că ea este de vină, recunoaşte cu respect că nu eşti interesat să investeşti în relaţia cu ea. Nu-ţi proteja egoul, zdrobindu-l pe al ei.
Pentru că, într-un final, ce fel de bărbat vrei să fii?”
Sursa: damaideparte.ro
1 comment
Nu am cine stie ce pregatire psihologica, dar asta este raspunsul meu :
Poate ca amandoi sunt de « calitate superioara », doi oameni educati, de familie « buna »(cum se zice la romani), cu multe calitati, dar pur si simplu nu sunt compatibili ca firi : e o vorba, « dupa ce ca tot ceea ce este bun este putin, nu tot ceea ce este bun este bun si pentru mine ». NU E MUSAI SA SE SI POTRIVEASCA, ATUNCI CAND DOI OAMENI DE CALIBRU SE INTALNESC, ASTA E VIATA ! Deci: de ce ajung sa se desparta un astfel de barbat care da de o astfel de femeie nu avem de unde sa stim 100%…dar ar fi vreo cateva variante : 1. ca amandoi sunt de «calitate superioara» dar au firi diferite(este extrem de plauzibil), sau ca 2. el nu «corespunde» si nu se poate ridica la inaltimea «valorii» ei(umane, profesionale, etc ), sau varianta 3-inversul variantei 2, adica ea nu va «corespunde». Si hai ca mai este si varianta 4: unul este mai inteligent, poate si cu un caracter mai puternic si are nevoie de unul mai prostisor alaturi, pe care sa il domine si sa il conduca, isi hraneste orgoliul prin faptul ca il domina pe celalalt si face ce doreste cu el. Sunt si oameni din astia. Dar in cazul acestei variante, cel inteligent tot un soi de prost este, asta probabil ca e genul care se teme sa nu gaseasca unul mai destept decat el, dar daca te temi de oameni destepti sau de faptul ca unii oameni ar putea fi mai destepti decat tine(deh, Dumnezeu da cu masura la fiecare, asta-i treaba…), tot prost esti. Si in aceasta varianta se ajunge la despartire la un moment dat, tot trebuie sa explodeze relatia candva: poate ca tipul celalalt este un tip inteligent, poate chiar mai inteligent decat ea, dar un tip mai moale, pe cand ea are un caracter mai puternic si la un moment dat isi gaseste curajul si i le spune «pe toate», naucind-o pe cea care se credea superioara lui ; sau viceversa: ea mai bleaga/prostisoara, desi inteligenta si el un fel de zbir care se crede inteligent, caz in care va exploda ea. Omul are nevoie sa se simta apreciat/valorizat in relatie, in societate, altfel explodeaza gogoasa si isi cauta fericirea in alta parte. Chiar religia spune, eu interpretez putin: inteligenta unui om acompaniata de ingamfare poate exista fara probleme, cazuri sunt cu duiumul, dar calitatea umana la o astfel de persoana este zero barat, pe de alta parte, inteligenta acompaniata de modestie, este aur curat. Ce sa mai vorbim, asta din urma este inteligenta curata, prima e prostie, desi el se crede destept, chiar de este ingamfat. Problema este ca desteptii-ingamfati, daca gasesc un anturaj ca ei, le cresc coarne pana la Luna si fac prapad.
In cazul nr. 1 practic nici unul nu este de vina, adica daca sunt 2 oameni inteligenti, modesti si bine crescuti isi vor da seama de motivul despartirii lor, desi despartirea tot este FRUSTRANTA pentru amandoi prin faptul ca amandoi vor gandi «uite domle ce barbat/femeie am gasit dar nu ne potrivim la caracter !».
In cazul variantei 2 sau 3, partenerul «uscatura», va cauta efectiv motive sa se desparta de cel de sex opus, ii va cauta efectiv nod in papura, NU POATE ACCEPTA ca celalalt ii este superior, de obicei cam asa se intampla. Acuma ca vorbim strict de barbati «uscaturi»: Una e sa fii atras de aceste trasaturi, alta este sa corespunzi la randul tau, ca barbat. Poate ca si el initial, deci la inceputul relatiei cu ea, este atras de ea ca de un magnet, un astfel de om emana un «ceva» aparte, iar el PUR SI SIMPLU C-R-E-D-E ca va corespunde, dar constata, pe masura ce inainteaza relatia, ca este prea buna pentru el. Bai, deci un barbat care nu investeste timpul sau, efortul sau in relatia cu o astfel de femeie, nu e barbat frate, si de aia si ajunge de zice ca «strugurii sunt acri», pentru ca adevarul…totdeauna doare, totdeauna adevarul va deranja pe cineva !!! Unui astfel de individ nu ii va conveni niciodata faptul ca nu «corespunde», va fi frustrat de faptul ca el nu «corespunde». Dar este posibil ca si partenerul care este «de calitate superioara» sa sufere in momentul despartirii(care cu siguranta ca se va produce mai devreme sau mai tarziu), acesta poate fi frustrat de faptul ca si-a pierdut vremea cu cineva pe care il credea «corespunzator», cand putea sa gaseasca pe cineva corespunzator in locul aceluia…dar asta e viata…treaba e complicata… nu are treaba norocul in viata cu inteligenta omului, e adevarat, norocul ti-l mai faci si singur, dar daca Dumnezeu nu pune mana si El acolo, in felul sau divin, nu iesi castigator la capatul «drumului». Ar mai fi multe de zis aici, probabil chiir mai multe variante, dar nu sunt chiar Sigmund Freud sa fac psihanaliza din greu.
Spui : «aceste femei au nevoie de mai mult decat sunt ei dispusi/dornici sa ofere». Pai un barbat care nu poate oferi «mai mult» unei astfel de femei inseamna ca nu ii corespunde si ea trebuie sa mearga/caute mai departe. Si viceversa. Lipsa efortului barbatului in a corespunde este data tocmai de limitele sale(ale barbatului), cum am zis mai sus, nu pe toti ne lasa Dumnezeu inzestrati la fel. Barbatul nu realizeaza ce nevoi are ea, si devreme ce nu realizeaza(intelect limitat), cum Dumnezeu vrei sa corespunda, de ce sa-l blamezi pe el, daca el «atata poate», huh ??? Stii de ce se diminueaza aceste femei? R : Pentru ca au dat peste o gramada de barbati necorespunzatori lor, incat au inceput sa creada efectiv ca toti barbatii sunt la fel, ceea ce ESTE O GRESEALA. Si intalnind numai barbati necorespunzatori lor, cu intelect modest, poate ca efectiv vor lua de barbat un astfel de specimen(ceea ce este intr-adevar O DRAMA IN SINE, daca se intampla, imi pare rau pentru o astfel de femeie), tocmai de teama de a nu ramane singure; viata este foarte dura oricum, daramite de unul singur.
Spui: «femeia sa fie in stare sa isi conceapa existenta si dincolo de o relatie». Nu este o tragedie faptul ca femeia nu si-ar putea concepe existenta dincolo de o relatie, oameni suntem cu totii, este greu sa acceptam ca o relatie s-a terminat, mai ales cand ai investit sentimente. La inceput, cand se termina o relatie, e greu sa accepti, rare sunt cazurile cand despartirile sunt amiabile(am auzit, dar personal nu am cunoscut astfel de cazuri). Vor suferi amandoi, fara discutie. As completa spunand «femeia/barbatul sa fie in stare sa isi conceapa existenta si dincolo de o relatie». De multe ori, la iesirea dintr-o relatie care nu mai merge, sufera amandoi, stai tu linistita.
Spui «multe femei zic : Nu sunt indeajuns de buna ca sa fiu iubita.» Gura pacatosului adevar graieste, se zice. ))) Daca o femeie zice asta despre ea, stie ea ce stie…despre sine. Cand o femeie zice asta despre sine inseamna ca probabil nu se considera usa de biserica. Dar nu suntem perfecti niciunii, barbati ori femei. Sau poate ca o zice din modestie, ar mai putea fi si asta, nu ? Mai usor cu autocritica, nu suntem perfecti niciunul, numai Dumnezu este ! Nu degeaba se zice ca « toata intelepciunea acestei lumi este nebunie in fata Lui Dumnezeu ! »
Citez : « Femeia doreste sa i se spuna : recunoaste cu respect ca nu esti interesat sa investesti in relatia cu ea. Nu-ti proteja egoul, zdobindu-l pe al ei.» Zdrobind egoul ei, aceasta persoana cu intelect modest se protejeaza pe sine, are nevoie de stima de sine, asa cu intelect modest cum este. Ego are si prostul si desteptul. Citez : «pentru a continua sa isi hraneasca ego-ul, sustin ca partenera nu este o persoana normala.» Pai este tocmai ce am zis : sunt doar scuze pentru faptul ca nu corespund, dar partenerul acesta nu va recunoaste niciodata ca nu « corespunde » standardelor inalte ale celuilalt, pai dar ce, e prost ???? Un om cu intelect modest sa recunoasca faptul ca partenerul are intelect superior ??? Cand vreodata in viata asta ???????? Vise, taica !!!!!! Ca un om sa zica asa ceva e ca si cum i-ar spune in mod direct partenerului sau «imi pare rau, te simt superior mie, ma simt frustrat de asta, ma sperie asta, NU MAI SUPORT SA TE SIMT SUPERIOR, punem punct». Niciodata nu va spune asta, ia-ti gandul !!!!!!!!… pentru ca i-ai calca egoul in picioare, vezi tu ! Adevarul doare, dupa cum am zis si mai sus. Prost/neprost, ego are toata lumea. Oricat de modest e omul respectiv, n-ai sa vezi sa iti spuna asa ceva !!! … desi el TE SIMTE superior, poti sa fii sigur 101% de asta…hehehe, nu o va recunoaste…ca strugurii sunt acrii, deh…o astfel de femeie va fi apreciata STRICT de un partener care ii corespunde ! Numai cu un astfel de partener poti fi fericit/implinit, un om inteligent simte imediat ce hram poarta cel cu care intra in discutie, adica ce « poate » si ce « nu poate » respectiva persoana. Nu iti va spune niciodata chestiile de mai sus, uita asta(!!!), tu, cel cu intelect superior, esti cel care TREBUIE SA IDENTIFICI in persoana cu care intri in contact un potential partener « de calitate superioara », ori ba. Daca nu este, te retragi si CAUTI IN CONTINUARE, ce sa-i faci ))))))). Daca il simti ca nu corespunde nu trebuie sa il jignesti, pur si simplu te retragi si cu asta basta. Problema e ca ai de cautat, nu e de gluma !… si poti sa ramai nemaritata : este un risc pe care trebuie sa ti-l asumi, te combini cu unul mai « modest », sau cauti in continuare, existand riscul(riscul este real, pentru ca ceea ce este bun este rar) sa ramai nemaritata/singura. Singuratatea este cumplita, alegerea iti apartine, fiecare face ce vrea cu viata sa ! Femeile aflate in situatia aceasta nu sunt imposibil de iubit, ci doar nu si-au gasit partenerul care trebuie ! Si atat !
Faptul ca « multi barbati ies basma curata din aceasta situatie » arata cat de bolnava si superficiala este societatea umana. Arata tocmai procentul de destepti si prosti de pe lumea asta, exact ce ti-am zis, ceea ce e bun este putin, N-AI CE-I FACE ! )))))))))))))))). Nu tin partea nici barbatilor, nici femeilor, dar tonti si toante pe lume sunt foarte multi ! Da asa o ocheada pe toate stirile care circula pe planeta asta, vezi cate nenorociri se intampla, vezi cate rele face pe planeta specia noastra care se presupune ca ar fi « cununa creatiei » si ai sa vezi procentul de imbecili/imbecile. Asta-i realitatea, constientizeaz-o si accept-o, de fapt nici nu ai de ales !
Vesnicele discutii aprinse, scandalurile din cuplu se intampla pentru ca oamenii se insotesc cu cine nu trebuie ! Cate relatii finalizate prin casatorii care tin toata viata ai vazut/auzit in viata ta ??? Adevarul e ca nu tot omul isi gaseste jumatatea in viata aceasta, trebuie sa iti asumi si aceasta posibilitate, oricat de dur este !
Personal, daca as vedea o femeie «la butoane», cu initiativa, desteapta, modesta, frumoasa, devreme acasa, cocheta, parfumata, ferma si gingasa in acelasi timp, as fi fleasca tot, cum s-ar zice ! ))))))))))))))))))))))))))) Din pacate, femeile pe care le-am vazut eu « la butoane », au fost niste…misandre, mandre, rele, egoiste, cam neingrijite, nu prea cine stie ce dragute, niste zbiri, urate de toata lumea carora le erau sefe. Nici o treaba cu psihologia angajatului, cu ceva notiuni de management. Ele insele speriate de mine(eu amuzat in sinea mea de postura lor), atunci cand le abordam si spunand ca sunt cam indraznet pentru pozitia mea ; totul a sfarsit prin a fi dat afara de catre ele, pentru ca devenisem incomod de…istet. Am fost si eu sef si mi-am tratat angajatii ca de la egal, cand faci apel la autoritate pentru a-ti impune respectul in fata angajatilor(pe sistemul «bai, sclavule, nu uita cine e seful!»), dai dovada ca esti un om slab si nesigur…care nu are ce cauta in postura de superior, cel putin pana nu isi rezolva problemele de ordin psihologic.
UN OM DESTEPT TOTDEAUNA VA LASA ROADE BUNE PE UNDE TRECE.
POTI RECUNOASTE UN OM DESTEPT FARA SA STII NIMIC DESPRE EL, IN PERSOANA UNUIA PE CARE IL URASC FOARTE MULTI(PROSTI), FARA MOTIV.
Si…ca sa iti contest si titlul articolului, asa de afurisit, :-PPPP, nu exista barbat/femeie greu de iubit ci doar om care nu si-a gasit adevarata jumatate, harazita de Dumnezeu, omul care sa il completeze 100%. Treaba este ca pe aia nu o gasesti tu, ci va scoate Dumnezeu unul in calea celuilalt cand te astepti mai putin. Daca o cauti, nu se va arata, asta e sigur !