puteredefemeie
Află 10 trucuri ca să pari mai înaltă / slabă / tânără / optimistă. Dă impresia că porți haine mai scumpe, când de fapt ele sunt de ”la doi lei”. Fă-te că nu-ți pasă. Mimează un orgasm. Fă-l să moară după tine. Fă-l să te dorească fără sfârșit. Află tot ce-i place și ce e interzis dacă nu vrei să-l pierzi.
Chiar credeți că se poate?
Să zicem că ne iese și l-am păcălit pe bietul om. Ce facem apoi? Revistele și site-urile pentru femei nu mai prididesc să ne învețe cum să părem ceea ce nu suntem, doar ca să-i atragem pe bărbați. Ca și cum bărbații ar fi o armată de șoareci nehotărâți care aleargă de colo colo, până când vreo femeie destoinică reușește să pună mâna pe câte unul, să-l salveze de la pierzanie.
După care, corul de jelanii: ”La început se purta frumos cu mine, dar după ce ne-am mutat împreună a început să mă jignească”… Sau: ”L-am prins pe un site porno, nu știu ce să fac”. Sau: ”Toată noaptea stă de vorbă cu fosta pe chat”.
Ce să vezi, vraja nu funcționează la nesfârșit. Chiar așa: de unde vine vorba asta cu ”vrăjitul”? Toată lumea știe că vrăjile – dacă există – se termină rău. Atunci, de ce insistăm?
Mi-ar plăcea să citesc mai des sfaturi despre cum să fim noi însene ca femei, despre cum să fim mai încrezătoare și independente, despre cum să ne construim în așa fel încât să nu ne întemeiem întreaga viață pe mersul unei relații, și să nu mai fim distruse de fiecare dată când omul nu ne răspunde la telefon.
Se pare că femeilor nu le-au ajuns câteva decenii de libertate ca să se desprindă de sub tutela vechilor stigmate, cele care mii de ani le-au învățat că scopul lor în viață este să-și găsească un bărbat, căruia să-i livreze urmași, într-un cămin pe care să-l îngrijească pline de devotament. Chiar și dacă au cariere invidiate de bărbați, tot vor avea în gene grija propriului menaj.
Spre deosebire de ele, bărbații par să fie mult mai relaxați cu poruncile subconștientului colectiv. Ei n-au nicio problemă să fie întreținuți de femeile lor, în timp ce își văd liniștiți de politică și fotbal. Nu se simt vinovați nici dacă ele le fac și menajul, cu ultimele puteri ajunse de la ședința care a durat două ore peste program.
Ei, după ce depășesc faza de vânători – aceea în care ne curtează și ne fac toate poftele, făcându-ne să credem, naive, că vom trăi așa până la adânci bătrâneți – intră în faza de copii, iar femeile cucerite pot rămâne alături de ei în ipostaza de mame. Nici nu mai avem nevoie să facem copii, îi avem pe ei. Pe care trebuie să-i susținem și să-i înțelegem cu o toleranță nesfârșită – ca niște mame adevărate.
Cum să ne descurcăm într-o astfel de situație dacă noi habar n-avem cine suntem? Mai mult ca oricând, ar trebui să se inventeze ”școli de feminitate”, în care să înțelegem dinamica naturii noastre, să știm cine suntem și cum să ne descoperim.
Nu să ni se spună cum să ne prefacem că suntem într-un fel sau altul, doar ca să dăm impresia că suntem un cuplu, că am intrat și noi ”în rândul lumii”.
Se pare că avem înnăscute calitățile de mamă, dar trebuie să le învățăm pe acelea de a fi femei. Ce înseamnă, de fapt, să fii o femeie adevărată? Ce înseamnă să fii tu însăți – ca femeie? Și cum se traduc aceste lucruri în relație cu un bărbat?
Cum ne dăm seama când nu suntem pe drumul cel bun? Am putea ști de la început că vom suferi, am putea împiedica asta? Sunt sigură că, dacă am avea la îndemână o cunoaștere adecvată, s-ar putea. Așa cum o femeie de o anumită vârstă, trecută prin viață, poate să prevadă din primele luni ale unei relații cum se va sfârși ea, probabil că s-ar putea să învățăm și noi din experiența ei.
Mi-ar plăcea ca toate aceste gânduri să fie o introducere la un curs de feminitate care să răspundă la toate aceste întrebări și multe altele. Poate că o să-l fac într-o zi. Pentru început, atât vă rog: nu mai încercați să păreți altceva decât sunteți. Nu vă mai opriți dezvoltarea personală odată cu începutul unei relații. Treziți-vă ca femei și fiți voi înșivă! Aveți dreptul la respect și la iubire împărtășită! Fiți fericite!
puteredefemeie
