…şi prostituata deveni sfântă

pictura de Jusepe de Ribera, 1641

După 47 de ani de rugă în pustie, când vorbea, Maria Egipteanca recita din Psalmi – deşi nu învăţase să citească în viaţa ei. Ştia dinainte ce urma să i se petreacă şi putea să meargă pe ape. Nimic din toate aceste minuni nu i-au ştirbit din umilinţa cu care pornise: fusese o prostituată din Alexandria. Plecase la Ierusalim cu o corabie de bărbaţi care mergeau la Sărbătoarea Sfintei Cruci, cu gândul că îşi va plăti călătoria cu preţul trupului ei – zis şi făcut. Ajunsă la Ierusalim, însă, nu putea să intre în Templu din cauza mulţimii de oameni. Ca un făcut, se înghesuiau cu toţii exact când ea ajungea în dreptul porţilor. Nici măcar nu putea să zărească Crucea. Atunci a observat o icoană a Maicii Domnului şi s-a rugat să-i ierte păcatele, numai să o lase să intre. A promis că se va face pustnică în deşert. Ca prin miracol, s-a făcut loc. Maria şi-a ţinut promisiunea. Oare de ce sunt atâtea sfinte care au avut în spate o istorie de prostituate? Poate că instinctele puternice ascund în ele un foc care, dacă este bine condus, te duce acolo unde trebuie.

Maria Egipteanca a murit pe 1 aprilie 522. Citeşte povestea ei întreagă în Vieţile Sfinţilor.

foto: Maria Aegyptiaca de Jusepe de Ribera, 1641

0 thoughts on “…şi prostituata deveni sfântă

  1. Foarte interesant. Citeste si despre”prostitutia sacra” in antichitate. Vei gasi o explicatie a legaturii dintre sfintenie si “prostitutie” asa cum era ea odata.

    “Chiar daca in prezent prostitutia este sinonima cu un soi de violare a personalitatii sexuale a celei care o practica, in Antichitate conceptul de prostituata era curatit de orice conotatie negativa dobandind o semnificatie speciala.

    Un deosebit respect pentru prostitutie il aveau indienii, in al caror poem „Kama Kama” se intalnesc reflectii despre femeia casta pusa in inferioritate de prostituata, din punct de vedere sexual dar si social.

    In societatea antica practicarea amorului nu avea nimic respingator in ea aflandu-se pe pozitie de egalitate cu orice alta meserie. Denumirea propriu-zisa de „prostituata sacra” a fost preluata de la greci, mai exact din ritualurile de prostitutie sacra din temple. Fetele pure deveneau preotese ale zeitei Afrodita (zeita greaca a frumusetii si dragostei) sau Venus (varianta romana a Afroditei), uneori chiar si ale Atenei, populand lupanarele sacre si transformandu-se in curtezane cunoscute si stimate. Izvoarele istorice ne indica faptul ca aceste prostituate proveneau din familii de conditie buna, iar heitarele, preotesele Atenei, erau chiar descendente ale familiilor nobile. In legatura cu modul lor de viata, prostituatele ateniene duceau o existenta bogata, indestulata, dovada ca erau platite in mod corespunzator pentru serviciile erotice oferite. Duceau o viata linistita, protejata de cutumele antice si dirijandu-si meseria in functie de pricepere si de gusturile oscilante ale epocii.

    Prostitutia sacra Denumirea de „prostituata sacra” nu este o contradictie in termeni intrucat etimologia ambelor cuvinte ne conduce spre concluzia ca discrepanta de semnificatie dintre „prostituata” si „preoteasa” este una recenta. Prostituata sacra este de fapt o femeie care printr-un proces ritualic si psihologic a ajuns sa-si descopere latura spirituala a sexualitatii, propriul erotism. Aceasta foloseste sexul pe post de iluminare si pentru a ajunge la divinitatea feminina pe care o venereaza.

    Traditiile oculte, precum Tantra, care preamaresc prostitutia sfanta incearca sa ne convinga sa experimentam propriul contact cu divinitatea lasandu-ne atrase in valtoarea pasiunii sexuale. Sexualitatea devine sacra cand zeita aflata in fiecare femeie este onorata, gratificata astfel (prin actul sexual). Reminiscente ale acestor idei se mai intalnesc si astazi in dansul evreiesc „hora”, practicat la nunti, numit astfel dupa dansul in cerc al prostituatelor sacre. Astfel de prostituate erau adesea mirese ale zeului, similare calugaritelor actuale care sunt mirese ale lui Christos.”
    Continuarea aici: http://www.kudika.ro/articol/special/4315/Prostitutia-sacra/pagina-2.html

    • Foarte interesant si comentariul 🙂 O trasatura comuna a preotesei si a prostituatei sacre este renuntarea. Prostituata sacra poate ca se bucura si ea de placerile pe care le ofera celorlalti, dar nu-l poseda pe niciunul. Prin asta cred eu ca e superioara unei femei obisnuite. De fapt, unirea sexuala este pentru ea un simbol al unirii cu Principiul Unic. Asa ceva nu e la indemana oricui…

      • …ai dreptate Luisa,..foarte adevarat si relevant, dar din pacate te intrebi , ptr cati?… din cei care nu inteleg ce inseamna sa daruiesti iubire, fara conditii si fara sa consideri ca odata ajunsi intr-o faza anume a relatiei , celalalt este “prpietatea” ta si ca trb sa se supuna numai dorintelor tale. In plus cat respect uitam sa dam celor care vor doar sa ne iubeasca ptr pur si simplu iubesc oamenii si simt asta?….la fel zic, “asa ceva nu este la indemana oricui”

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.