puteredefemeie
Generaţia din care provin nu ştia de glumă. Dacă scăpai unde nu trebuie un banc politic, o încurcai şi tu şi tot neamul tău până la a treia spiţă. Când eram în liceu, s-a făcut gaură în jurul meu în marea de oameni în care mă aflam, târâtă împotriva voinţei mele să-l aşteptăm pe “tovarăşul”, numai pentru că am comentat gânditoare că ” e stupid să stăm aşa ore întregi numai ca să treacă el două clipe”… Nimeni nu putea să conceapă atunci că ar putea să se schimbe ceva. Pe vremea aia, eu eram de partea cealaltă a baricadei conflictului dintre generaţii. Eu eram tânăra răzvrătită şi neînţeleasă care asculta Andrieş antiregim în timp ce chiulea de la ore. Eu eram puternica şi pregătita să răstoarne lumea. Şi eram hotărâtă să rămân aşa.
Momentul în care mă trezesc totuşi de partea cealaltă a baricadei dintre generaţii mă ia pe nepregătite. Ce ciudat: e la fel de intens şi aici! Cel puţin aşa reiese după ce am publicat asta. Ceea ce pentru mine a fost o etapă, pentru unii este background. În timp ce eu îmi împleteam visele în stele – aşa cum credeam că face cineva care a ales să fie idealist în viaţa lui – tânăra generaţie a scos de la naftalină pamfletul. Nu l-a inventat, el a fost întotdeauna acolo. Dar a îndrăznit să-l dea la televizor. Când am văzut prima emisiune la mişto despre preşedinte, nu ştiam dacă să râd sau să plâng. În foarte scurt timp, am digerat însă ideea: trebuie să fii prost să te superi pe un pamflet. Ştie asta până şi preşedintele! Deci să-i dăm înainte, fără frică. Românul e glumeţ. Pamfletul a câştigat lupta. Practic, el ce face? Ia un aspect negativ şi în loc să-l critice, în ridiculizează. E o metodă sănătoasă prin care, în loc să te superi, te destinzi. Face bine la ficat. Preşedintele face o tâmpenie. Oamenii nu-l taxează, îl iau la mişto. Se simt bine să-l bată superior pe după ceafă. Dar preşedintele e deştept, înţelege. Trece mai departe, e eroul nostru. În total, nu se schimbă nimic. Dealtfel, şi pe vremea mea nu Andrieş a făcut revoluţia. Contribuţia lui a fost importantă, dar a fost nevoie şi de ăia care s-au ofticat şi n-au mai putut să suporte pentru ca buba să se spargă.
Pamfletul destinde, dar nu rezolvă. El e în aria divertismentului, eu sunt în “zona ofticaţilor”. Sigur că ar trebui să se strângă mult mai mulţi ca să conteze. Partea bună e că acum poţi să te exprimi liber – bineînţeles, trebuie să-ţi asumi consecinţele. Mai e o chestie care mă intrigă însă. Dacă pamfletul ridiculizează ce nu e bine să faci, iar eu taxez exact chestia aia, cumva nu suntem în aceeaşi barcă? Eu nu am zis niciodată că “Şurubel e tâmpit” – nici nu mi-a trecut prin cap aşa ceva. Eu m-am legat doar de personajul pe care îl joacă. Cum ar fi să se supere Rowan Atkinson că toată lumea râde de Mr Bean?! Eu nu te-am criticat pe tine – pamflet în sine – ci pe ideile de care tu oricum făceai mişto! Să se supere pamfletistul că cineva l-a taxat asta chiar e culmea! Paradoxală întorsătură: înainte, dacă îndrăzneai să faci un pamflet, o păţeai. Acum, dacă te iei de el, e şi mai rău!
E uşor să râzi şi să uiţi că acolo era o problemă. Dacă pamfletul era sincer, ar fi fost bucuros când cineva i-a înţeles intenţia. În mod ciudat totuşi, s-a ofticat. Rău de tot. Ce mă întristează pe mine este că toată lumea râde, dar nimeni nu face nimic ca să ne schimbăm cu adevărat în bine. În privinţa sexului, ceea ce mă deranjează este că se accentuează numai latura obscenă, vulgară, degradantă. Dacă eu vin şi spun: sexul poate avea calităţi vindecătoare; sexul trebuie întotdeauna corelat cu iubirea; sexul este ceva sănătos şi pur – ce-o să-mi ziceţi? Cam despre asta asta încerc eu să vorbesc pe blogul ăsta, dacă cineva a fost curios să mai citească şi altceva decât critica lui “10 lucruri”. Asta după ce am făcut timp de 5 ani rubrica de sex în Unica şi m-am documentat de mi-au sărit ochii. Sexul – după părerea mea – se află într-o poziţie de victimă în societatea de acum. Aş vrea să i se acorde locul pe care îl merită, dacă se poate. Aş vrea să pot spune asta şi să nu fiu catalogată drept frustrată, obsedată, perversă sau mai ştiu eu cum. Bineînţeles, asta nu depinde numai de mine.
puteredefemeie
