Câte ceva despre ghosting. Sau: ce se petrece cu măgarul, după ce a dispărut în ceață?

Adevărul e că nu știi. Cel mai probabil, își duce, bine-mersi, viața, din care te-a decupat cu o precizie de chirurg maniac. Dar, de fapt, nu de el ar trebui să-ți pese în primul rând, ci de tine, tu, cel/cea care ai fost părăsit/ă prin această metodă care ia din ce în ce mai mult avânt în zilele noastre, și pe care psihologii au botezat-o cu un nume pompos: ghosting (de la ghost=fantomă).

De fapt, ce se mai înțelege prin ”iubire” în zilele noastre? Cine mai știe cum ”ar trebui” să arate o relație de cuplu, în adevăratul sens al cuvintelor? Cât de bine știm să interpretăm și să definim ce simțim la un moment dat, astfel încât să nu ne înșelăm și să nu fim dezamăgiți?

N-am stat să caut informații despre rata divorțurilor în lume, însă poate și mai interesant ar fi de aflat care este rata căsătoriilor. Din ce în ce mai puțini își pun pirostriile – și intenționat am folosit o expresie peiorativă, pentru că instituția în cauză și-a pierdut demult prestigiul de altă dată. Cel puțin ca bărbat, aproape că te strivește compasiunea anturajului când anunți că vrei să te însori, ca și cum ai fi căzut pradă unui blestem cumplit, prizonier în mrejele vrăjitoarei care a pus mâna pe tine și o să te distrugă încet, până la adânci bătrânețe.

Așa că mai bine ne cuplăm în siguranță, provizoriu și fără obligații, în funcție de dorințe și de interese. Ne expunem calități, și titluri, și reușite, ca și cum am sta pe tarabe și am vrea să ne vindem. Suntem mereu în competiție, ne agităm frenetic să părem cât mai buni de ales.

Și, cu toate astea, tânjim atât de mult după iubire. Chiar și așa, neînțeleasă, ea continuă să învârtă lumea, așa cum a făcut-o întotdeauna, ne mână de la spate în tot ce facem.

Nimic nu ne motivează mai puternic decât iubirea. Chiar dacă nu ne dăm seama, tot ce facem este pentru a ajunge la ea. Cu toate că, lipsiți de educație în ceea o privește, ne pierdem pe drum.

Cum ajunge cineva să dispară ca măgaru’-n ceață? Ce se înțelege prin ghosting, mai exact?

Psihologii spun că rețelele de comunicare, cu sistemul lor de feedback imediat, ne fac să nu mai punem preț pe comunicarea reală. E atât de ușor să intrăm în relații, să le consumăm și să ne dezicem de ele după ce ne-am săturat, încât cu greu rezistăm tentației.

Povestitul cu orele pe whatsapp, oriunde ai fi, este mult mai simplu decât o întâlnire reală, în care te privești în ochi și îi simți celuilalt căldura mâinii în mâna ta. Te trezești că devine din ce în ce mai greu chiar și să-l suni pe celălalt fără să-i ceri voie, iar când o faci, totuși, probabilitatea ca el să se eschiveze este uluitor de mare; te simți de parcă ar fi cu neputință să pătrunzi printr-un perete invizibil dar extrem de real, ca în filmele cu granițele dintre două lumi.

Vă intersectați, totuși, și după câteva săptămâni, amorezul înflăcărat dispare ca și cum nimic n-ar fi fost. Te poți ciocni din întâmplare de el, și te va privi glacial, în timp ce simți că ți se scurge sângele din vene – pentru că tu încă mai ești capabil/ă de sentimente reale. Te retragi obidit, trist și fără rost, te regăsești, stupid, în cântecele Irinei Rimes.

Ceva îți scapă. Parcă ai fi pedepsit, te gândești că ești vinovat – cu toate că tu n-ai greșit cu nimic, și chiar dacă ai fi făcut-o, ai merita măcar o explicație.

Mare atenție, unii ghosteri revin la locul faptei… pentru a dispărea din nou

Psihologii le spun narcisiști, ei trăiesc o formă de egoism extrem. Narcisistul este o ființă însetată de propria sa imagine. Observă-l când face dragoste. Cât de atent e la tine și cât e de scufundat în propria plăcere. Dacă îi vine să spună ”mulțumesc” după. Ca să nu te miri că a dispărut, fără urme, din nou.

Psihologii mai spun că cel care este părăsit astfel trăiește cam aceleași emoții ca și acela căruia i-a murit omul iubit. Durerea cu care rămâne e similară cu doliul. Stima de sine tinde către zero, iar neputința de a lega o conexiune te înnebunește și doare.

Cum să treci neatins prin asta, atunci când ai iubit cu adevărat? Răspunsul nu e simplu și deja am scris prea mult.

Să înțelegi că acea ființă nu era pentru tine. Să renunți la ea și să o ierți, cu toate că a greșit. Să o ierți nu înseamnă să-i mai permiți să te rănească din nou. Să fii atent data viitoare cu cine ai de a face. Să nu-ți pierzi speranța că există și pentru tine cineva. Să crezi că meriți să fii iubit. Să înveți să te bucuri de tine și de viața ta, indiferent dacă cineva este lângă tine sau nu.

Până la urmă, apariția unui ghoster în viața ta îți arată că nu te apreciezi destul, că mai ai de lucru cu tine. Spune-i ”mulțumesc” și mergi mai departe.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *