Prieten cu beneficii vs. iubit cu pretenții

Orice s-ar spune, povestea asta cu prietenul cu care doar faci amor și în rest n-ai nicio treabă sună mai mult a fantezie decât a realitate. Pentru că majoritatea oamenilor își doresc mai mult de la o relație, și chiar și cei mai aprigi consumatori de amor ca-n filmele porno ajung într-o zi să-și dorească să fie la casa lor. Nu mai știu ce să facă pentru a-și ascunde trecutul ”glorios”, de care sunt mândri, dar nu prea.

Pentru că, mai devreme sau mai târziu, frumusețile care-ți cădeau ca muștele în pat, încep să te ia cu ”dumneavoastră”, și oricât ai încerca să-ți ascunzi firele albe, durerile de șale nu te iartă și tot trebuie să-i dai socoteală timpului într-o zi.

Undeva, în străfunduri, știm prea bine cum stau lucrurile, motiv pentru care ne pregătim așternuturile din timp, ca să putem dormi bine când om avea nevoie. Chiar dacă asta înseamnă să nu se mai întâmple și altceva decât somn printre ele…

Câte dintre relațiile care au început cu vâlvătăi rămân la fel de vulcanice și după cinci ani? Sau zece, sau douăzeci? Ne bazăm alegerile în cuplu pe atracție și plăcere, după care constatăm că nu ne mai convin obiceiurile celuilalt, că nu ne exprimăm emoțiile la fel, că ”nu privim amândoi în aceeași direcție”. Dar rămânem împreună, pentru că ne leagă pactul nerostit conform căruia am fost cuplu la un moment dat, și sperăm că vom mai fi cu prima ocazie.

Un filosof dădea o definiție dureroasă căsătoriei, ceva gen: ”dreptul de folosire reciprocă și exclusivă a organelor sexuale ale celuilalt”.

Problema este că, mai devreme sau mai târziu, această ”folosire” se uzează, și în foarte multe cupluri zona sexuală rămâne ”prăfuită” pe undeva, amânată pentru zile mai bune.

Asta nu înseamnă că organele respective nu încep să pâlpâie când o altă persoană, proaspătă și potrivită, apare în peisaj. Bărbatului îi ies ochii din orbite. Femeia îi lipește o replică, să-i înfigă la loc. Pe ea o apucă durerile de cap de câte ori el se apropie de ea cu gânduri ”necurate”, dar ea nu-i dă voie nici să viseze la altcineva.

Lasă că nici el, care adoarme înainte ca ea să se bage-n pat cu el, n-o lasă să miște în front. Să-l ferească sfântul pe nefericitul care îndrăznește să-i facă un compliment de față cu el. Va regreta în secunda doi și nu va mai repeta imprudența – căci, spre deosebire de o femeie, care poate să creadă cu anii un bărbat însurat care îi tot promite că se va despărți pentru ea, un bărbat nu se bagă peste un semen de-al lui decât dacă chiar are intenții serioase.

Cu alte cuvinte, numai pretențiile rămân din cuplul cu pricina. Subliniez relația sexuală, pentru că de aceea numim acea relație ”de cuplu”. Dacă sexul nu ar fi implicat, am vorbi despre o relație de prietenie, de colegialitate, de parteneriat – de orice altceva, dar nu de cuplu.

Mă tem că povestea cu ”prietenul cu beneficii” a fost inventată tocmai de cei care, prinși în capcana jurământului imposibil de onorat, au căutat o portiță.

Am de a face cu multe femei care, după o perioadă cuprinsă între câteva luni și trei ani, se întreabă uimite: de ce el nu mai este ”ca la început”? De ce nu mai este atent și nu mai dorește să facă amor? Sunt și mulți bărbați care au următoarea problemă: când s-a transformat tigroaica lor dezlănțuită într-o cloșcă responsabilă?

Ar trebui să ni se spună, înainte de a începe o relație de cuplu, că are un termen de valabilitate limitat.

Iubirea durează veșnic, dar atracția și amorul se cam tocesc în timp. Sunt foarte puțini la care merge de la sine, majoritatea se confruntă cu necesitatea de a face eforturi ca să obțină un minim rezultat. Dar cine se înghesuie la muncă, când poți să stai liniștit pe canapea? Și, eventual, să visezi la un ”prieten cu beneficii”.

Poți să separi iubirea de sexualitate? Atunci, cuplurile s-ar forma pe alte considerente: pe compatibilități de conviețuire, de parteneriat în afaceri, pe interese creative comune. Dacă aceste interese includ și urmași, atunci implicăm și sexul. Dacă nu, n-are nicio treabă, nu ne batem capul cu el la noi acasă.

Cum ar fi viața în cuplu dacă nu ne-ar lua mințile amorul sexual? Dacă sexualitatea n-ar veni la pachet cu posesivitate, cu gelozie, cu frica atavică de a nu-l pierde pe celălalt. Dacă sexualitatea ar avea drept scop bucuria simplă a celor implicați, după care fiecare și-ar vedea de treaba lui.

Putem așa? Parcă nu. Acceptăm pretențiile partenerului, pentru că le avem și noi pe ale noastre…

 

2 thoughts on “Prieten cu beneficii vs. iubit cu pretenții

  1. Cred că întrebarea “Cum ar fi viaţa în cuplu dacă nu ne-ar lua minţile amorul sexual?” are un răspuns. Experienţa personală de un an şi 4 luni de relaţie în cuplu – ambii parteneri practicând biotransformarea – ne-a dovedit că, în această situaţie, amorul sexual, nu creează acea dorinţă care să îţi ia minţile şi să te înrobească, deoarece întreaga fiziologie a celui care practică biotransformarea, este diferită de cea a celor care nu practică. Diferenţele sunt pe mai multe nivele: bioritmuri, metabolism, chimia cerebrală, funcţionarea minţii conştiente, sunt influenţate programele subconştiente şi sunt înlăturate majoritatea celor care frânează dezvoltarea fiinţei… întreaga balanţă vitală-energetică a organismului este optimizată. Referitor la alte întrebări ale articolului, adresate cititorului asemenea unui îndemn spre gândire şi raţiune, nu e nevoie de a separa iubirea de sexualitate, deoarece ele nu sunt funcţionale luate separat… desigur, pot avea anumite ponderi, de la “foarte puţin” la “foarte mult” dar sunt împreună şi formează o structură unitară. Putem regla fin ponderile… având atenţie şi înţelegere reciprocă. Sexualitatea (practicată aşa cum o descriu eu) nu vine la pachet cu posesivitatea, gelozia şi frica de a nu îl pierde pe celălalt. Dar, pentru că am fost şi eu, la rândul meu, un ne-practicant al principiilor tantrice, evident, am resimţit una din cele 3 “bonusuri” enumerate şi anume frica de a nu îl pierde pe celălalt, dar majoritatea celor pe care îi cunoşteam, la vremea aceea, cu peste 12 ani în urmă, resimţeau sexualitatea ca fiind la pachet cu toate cele 3 “bonusuri” enumerate. Iubirea e o stare e conştiinţei… şi cum nimic nu e veşnic în Univers, nici măcar Universul, nici iubirea nu e veşnică, dar poate dura foarte mult, dacă acea stare a conştiinţei rămâne relativ nemodificată sau foarte puţin oscilantă. Avem diverse evenimente de viaţă, faţă de care reacţionăm, conştient sau nu, modificâd mai mult sau mai puţin stările noastre de conştiinţă. Partea intimă sexuală depinde de funcţionalitatea fiziologică şi reacţiile chimice ale creierului, dar acestea două depind foarte mult de nivelul de vitalitate-energie, pe care unii îl epuizează mai repede sau mai lent… fiecare după cât de tare se “grăbeşte” să prindă bătrâneţile. Apariţia menopauzei şi a andropauzei accelerează această grabă cu factorul “n”. Există studii care demonstrează acest lucru. Parcurgând invers întrebările articolului, de la final spre început, ajung şi la problema jurământului pe viaţă, semnat şi parafat. Eu şi cu partenera mea am ales să nu îl facem, din considerente de arhetip cultural care “guvernează” egregorul oamenilor căsătoriţi. (Egregor, un fel de sistem de auto-organizare precum stolul de păsări, roiul de albine, bancul de peşti, care definesc indivizi cu preocupări cvasi-identice şi comportamente automate cvasi-identice). Odată ce ai “pătruns” într-un egregor oarecare, există o influenţă mare asupra comportamentului. De exemplu, o persoană care în mod obişnuit nu înjură aproape niciodată, dar dacă conduce maşina atunci deseori poate avea comportamente impulsive, deoarece egregorul conducătorilor auto este format din indivizi care sunt, majoritatea din ei, agitaţi la volan, nervoşi, nerăbdători, furioşi, grăbiţi… Cred că se poate face o extindere a acestui exemplu asupra egregorului oamenilor căsătoriţi… aşa că, cine crede că e “doar o formalitate”, ar fi bine să se mai gândească odată. … căsătoria nu e o formalitate. Ce se întîmplă cu relaţiile după 5 ani, 10 ani… în cazul meu nu pot să prezic dar sunt optimist şi cred că voi putea avea un exemplu pozitiv, astfel încât, dacă va mai exista acest website 5 sau 10 ani, să pot reveni să public detalii din experienţa care se va acumula în această perioadă.

  2. Pingback: Principiul pasiunii mereu vii în dragoste acum dezvăluit. Funcționează matematic | Putere de femeie

Lasă un răspuns