Făt-Frumos vs Baba Cloanța. Sau cum se văd bărbații și femeile în oglindă

De ce oare, atunci când se uită în oglindă, bărbatul se vede mândru și irezistibil, iar femeia nu mai termină cu lista de defecte?

Se pare că are legătură cu modul diferit în care funcționează hormonii masculini, față de cei feminini. Sunt zeci și sute de glume pe net despre cum își schimbă dispoziția o femeie, spre deosebire de serenitatea indestructibilă a bărbatului, indiferent de context.

Corelat cu ce citim la nivel corporal prin concentrația de hormoni, la nivelul comportamentului putem spune că femeile au tendința să fie mai mult emoționale, pe când bărbații sunt atrași în special de aspectul concret al vieții, folosindu-și mai ales rațiunea, și mai puțin emoțiile.

Când cantitatea de emoții feminine depășește volumul acceptabil pe centimetru cub, se activează mecanismul de surzire, prin care bărbatul este absorbit în lumea lui interioară, de unde iese zâmbitor după ce furtuna emoțională feminină s-a calmat, și se comportă ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Ceea ce duce la declanșarea unei alte furtuni.

Ce vreau să spun cu asta? Dacă bărbatul nu și-a trezit măcar un pic partea psihologică feminină din el, poate trăi mulțumit până la adânci bătrânețe, fără să înțeleagă nicicând ce-are femeia cu el. Nici măcar nu are ”organul” psihologic cu ajutorul căruia să se simtă deranjat de țipetele ei.

Dacă femeia nu-și dezvoltă deloc partea psihologic masculină din ea, riscă să nu reușească niciodată să fie rațională, și se zbate în permanență, copleșită de propriile emoții… mai mult sau mai puțin legate de realitatea din exterior.

Chiar dacă pare că bărbatul este favorizat de această situație, niciunul dintre ei nu se simte fericit. Femeia suferă în mod evident, iar bărbatul se simte gol, ca și când nimic nu are rost. Sub masca aparentei lui imperturbabile mulțumiri, el este indiferent și fad.

 

Așadar, în mod natural, fiecare va căuta să se echilibreze. El va găsi în țipetele ei motivația de a se implica și de a descoperi emoțiile care îl fac să guste cu adevărat viața. Ea va găsi în indiferența lui față de emoții imboldul de a și le sublima pe ale ei și de a le rezolva prin soluții concrete, fără a mai avea nevoie de drame.

Bărbatul crede că este perfect, până când o anumită femeie pune ochii pe el și îi arată că este perfectibil.

Femeia crede că este plină de defecte, până când bărbatul care contează pentru ea o ajută să-și dea seama că sunt alte lucruri mult mai importante în univers.

Bărbatul care își descoperă emoțiile nu mai intră haotic în competiție cu orice alt bărbat care i se pare că îl provoacă, ci începe să se compare cu el însuși, și astfel evoluează.

Femeia care începe să aibă acces la partea masculină rațională și concretă din ea, nu mai este obsedată de propria imagine proiectată în orice suprafață care o reflectă, ci se focalizează asupra a ceea ce este ea în realitate. O interesează să se exprime în mod autentic, nu doar să arate bine.

Bărbatul care are acces la propriile emoții, are încredere că poate să-și domine frica, și chiar reușește să acționeze acolo unde alții au dat bir cu fugiții.

Femeia care poate să-și controleze emoțiile prin puterea unei rațiuni superioare nu mai are nevoie de confirmări, pentru că are prea multe lucruri de făcut ca să mai aibă timp și de asta…

Cum avem acces fiecare la partea complementară din noi?

Iubirea este o cheie majoră. Iubirea față de oameni, deschiderea față de nevoile lor. Să ne întâmpinăm, unii pe ceilalți, cu întrebarea: ce pot să fac pentru tine azi, astfel încât să creștem amândoi?

 

 

 

4 thoughts on “Făt-Frumos vs Baba Cloanța. Sau cum se văd bărbații și femeile în oglindă

Lasă un răspuns