Cum schimbi obiceiurile care îți distrug relația de cuplu

Picătura găurește piatra nu prin forță, ci prin tenacitatea picurării. Giordano Bruno

Unii spun că, pentru a forma un nou obicei, sunt necesare minimum 21 de zile consecutive, în care să practicăm acel obicei. Desigur, avem mai multe șanse de reușită dacă întemeiem noul obicei pe locul unuia vechi, de care vrem să scăpăm, decât dacă vrem să facem ceva de la zero.

M-am întrebat dacă aceste informații se aplică și la relația de cuplu – pentru că, de ce să nu recunoaștem, există câteva obiceiuri nefaste care, în timp, macină orice relație. Hai să încercăm să descoperim câteva dintre ele, și să ne gândim cu ce le-am putea înlocui.

Obiceiul de a depinde de persoana iubită. Se dezvoltă insidios, încetul cu încetul, de la anxietatea care apare atunci când ”nu ne sună”, la obiceiul de a-i da raportul în legătură cu tot ce facem și a pretinde același lucru, până la posesivitatea extremă și frica paralizantă de a nu-l pierde. Așa ajungem treptat să trăim un infern alături de ”persoana iubită”, dar să nu ne putem desprinde, din cauză că… nu mai putem fără.

Și, ce să facem? Să ne concentrăm asupra iubirii. Dacă observăm, în relația noastră, asemenea tendințe, să facem toate eforturile pentru a înlătura aceste obiceiuri. Când simțim că suntem anxioși, să înlocuim acea stare nefastă cu altceva, mai constructiv. Să nu vă imaginați că eu sunt scutită de orice am enumerat pe lista de mai sus, sau de multe alte hibe – cu toții le avem. Ce merge la mine, este să îmi reorientez atenția către ceva concret de făcut. De exemplu: mor dacă nu îl sun acum. Dar, mai întâi, pun rufele la spălat. Sau spăl vasele. Sau răspunde la mailuri. De cele mai multe ori, în timpul acelor acțiuni clare, anxietatea mi se calmează și ori mă sună el, ori îl sun într-o stare de calm, ori îl sun mai târziu, când chiar am ceva să-i spun.

Obiceiul de a-l critica pe celălalt, după ce trece minunatul început. V-am mai spus, relația de cuplu are cel mai mare potențial de oglindire. Toate micimile noastre le vedem proiectate în el. Tentația de a-l critica pe el în loc să ne uităm în ograda noastră, este imensă și puțini reușesc să nu-i cedeze. Așa ne distrugem iubirile, după care tot noi suferim. Este unul dintre cele mai nocive obiceiuri în cuplu, poate cel mai dureros.

Și, cum ne descotorosim de el? Haideți împreună să exersăm, timp de cel puțin 21 de zile. Când ne enervează iubitul/iubita și ne vine să ne luăm câmpii, să mergem puțin în camera cealaltă, să respirăm adânc, să ne uităm un pic pe fereastră… După care să facem un mic efort și să ne reamintim de minunatul început. Cum îl vedeam atunci? Cu ce ne-a convins la prima întâlnire? Ce calități i-am descoperit între timp? Pentru ce îl admirăm săptămâna asta? Se presupune că în relația de cuplu fiecare din protagoniști înfloresc, fiecare îl ajută pe celălalt că crească, să-și atingă maximul potențial. Așa cum noi îi vedem cel mai bine defectele, îi vedem și calitățile, pe care poate nici el nu știe că le are. Ce-ar fi să-l încurajăm, în loc să-l criticăm? Măcar 21 de zile, până ne obișnuim. Să vedem apoi: vom avea raiul pe pământ?

Obiceiul de a ne izola de restul lumii. Suntem atât de fericiți că l-am găsit, că nu ne mai trebuie nimeni altcineva. Nu mai putem concepe nicio acțiune făcută pe cont propriu, ne părăsim prietenii, după care ne trezim, după ce ne-am tocit relația, că suntem singuri în cuplu și… pe lume. Nu mai avem nimic să-i povestim celuilalt, care ar putea să-i trezească interesul ”ca la început”. Nu mai avem nicio zonă de mister, de unde să venim și să-l facem să fie atras.

Evident, urmează să spun să ne cultivăm relații cu prietenii noștri personali, să continuăm să facem activități împreună, ca și înainte de a fi într-un cuplu. Și prietenii comuni ajută foarte mult. Când noi doi nu ne mai suntem de ajuns, ieșirea în lume, printre alți oameni, nu de puține ori ne face să ne dăm seama ce echipă formidabilă facem.

Sunt mult mai multe obiceiuri nefaste în cuplu, care pot fi înlocuite cu altceva mai bun. Contez pe sinceritatea voastră și poate, într-o bună zi, vă veți lua inima-n dinți și veți scrie și în comentarii. Toți avem de învățat de la ceilalți…

 

4 thoughts on “Cum schimbi obiceiurile care îți distrug relația de cuplu

  1. Obiceiul meu cel mai …prost era independenta. ORICE, ORICAND.ORICUM rezolvam singura, sunt singura la parinti, sunt manager, locuiesc singura, de 2 ori m-am mutat singura, la naiba odata am si schimbat un robinet singura. Nu realizam cat de mult vroia el sa ma ajute si cum independenta – mandria mea – il ranea. Am inceput cu
    urmeaza sa schimb cauciucurile, ok le rezolv eu si acum am ajuns la: el: ce trebuie cumparat? eu: aia si aia sau nimic, dupa caz.

    Imi place mult cum scrii, te citesc cu interes si desi nu sunt genul care comenteaza ma faci sa imi pun intrebari.
    Multumesc.

    O zi frumoasa, Ioana

    • Multumesc foarte mult, Ioana! Sa stii ca eu te admir pentru independenta aia de care zici 🙂 Dar, ai dreptate, trebuie sa-i mai lasam si pe ei sa fie eroi, altfel se simt inutili langa noi.

    • Foarte bine punctat! De parca am fi niste sugari, iar celalalt este „mama si tata”, care stie ce dorim inainte sa scoatem primul scancet. Ce-om fi asa de bebelusi cand ne indragostim, ooofff!
      Multumesc mult pentru comentariu! <3

Lasă un răspuns