Elena Mirò, modă pentru femei reale

Mamă, ce mi-a plăcut! M-am uitat până la capăt şi nu mă mai săturam. Hainele puneau în valoare femeile – da. Dar cum complimentau femeile aceste haine! Felul ameţitor în care îşi mişcau şoldurile, emanaţia lor plină de forţă şi finalul glorios în care o armată de femei cu forme au început să zâmbească… Zguduitor!

La drept vorbind, marea majoritate a femeilor aşa arată. Numai că le împoaie capul revistele de „specialitate” că trebuie să slăbească. Ce tâmpenie sinistră! În loc să strălucească în toată plenitudinea lor feminină, să emane cu graţie putere şi energie, ele se chinuie să „dea jos” nu ştiu ce elemente care pentru nişte persoane care nu le cunosc, şi cărora evident nu le pasă de ele, sunt „în plus”.

Marea majoritate a creatorilor de modă sunt bărbaţi şi homosexuali. Ce ştiu ei despre cum se simte bine o femeie? Nu mă mir că cea care a fost, până acum câţiva ani, singura creatoare de modă pentru „plus size”, e o femeie!

Se pare că femeile adevărate cuceresc în sfârşit lumea modei. Uite cum arată Elle din Franţa luna asta:

Mă bucur nespus! Sper numai să nu înceapă o isterie cu îngrăşatul acum. Cred că cel mai important este să învăţăm să ne iubim corpurile şi să le descoperim forma optimă, fără să ne mai chinuim să arătăm ca nu ştiu ce model pe care ni-l impune cineva.

Later edit:

Pentru prima oară, o prezentare de modă la care se uită şi iubitul meu. Până la sfârşit. Evident, n-a văzut nicio hăinuţă 😀 dar mi-a atras atenţia că n-am termen de comparaţie pe pagină (pentru cine nu stă toată ziua pe Fashion Channel). Aşa că pun şi Calvin Klein, ca să vadă toată lumea că oasele de pe clavicule la vedere nu sunt neapărat o încântare. „Vai de mine, sunt hidoase!” – comentează domnul mai sus menţionat, care observă în plus că nici cameramanul nu zăboveşte prea mult pe corpurile manechinelor, că n-are de ce. Şi mai zice că ar fi trebuit să pun titlul „Elena Mirò, modă pentru femei în viaţă”.

http://www.youtube.com/watch?v=CeLMzSLTLmU

0 thoughts on “Elena Mirò, modă pentru femei reale

  1. Luiso, intram, ca de obicei, intr-o disputa de dimensiuni. Corporale :))) Hai, sa nu ne lasam inselate de trendul asta textilo-voluptos care „pune femeile” in valoare, ca stii marea diferenta intre femeia -cu-forme-clepsidra si femeia-cu-forme-alandala, ambele jucand in aceeasi categorie de kilograme, right? Ca multe vad trendul asta valorizant ca o evadare din stresul pentru forma fizica si isi spun „finally, ceva in care sa ma simt si eu bine”, fara sa-si mai impuna vreo restrictie in stilul lor de viata plin de ispite culinare. Stii la fel de bine ca mine, ca venim din aceeasi „revista pentru fetite” dar, mult mai important, aceeasi zona de bun-simt in ce priveste imaginea de sine, ca nici doamnele alea din clip nu stau pe spate si le toarna cineva cartofi prajiti pe gat. Ca sa ai talie, chiar si la 70 de kile, trebuie sa faci un efort. Ladies, fara entuziasmare nejustificata: „bulanoasa” de pe coperta Elle ori e trasa prin Photoshop, ori face multe-multe exercitii pentru burticile care ar fi trebuit sa insoteasca prea-plinul din coapse. Really, now, have you seen a Rubens lately?

    • Ei si tu acuma. Daca nu-ti place cum iti atarna sunculitzele, n-ai decat sa te duci la sala (nu tu, care esti numai fibra, in general ma refer). Dupa cum ai vazut, fetele SUNT ingrijite la dimensiunile lor. Singura mea problema este cu femeile care se infometeaza nejustificat, si care se chinuie sa arate precum Kate Moss, desi conformatia lor este de Tara Lynn.
      Si apropo de Rubens, el era pictor nu fotograf. Nu putem fi siguri suta la suta ca femeile din vremea lui aratau exact asa. Daca te uiti cu atentie, nici barbatii nu sunt cum „ar trebui” acolo. Rubens picteaza ideea lui despre ideal, nu il exprima fidel ca intr-o plansa de anatomie. In rest, o sunculitza (una, nu trei :D) e muuult mai apetisanta decat „gardurile” alea din prezentarea lui Calvin Klein. Asta daca ii intrebi pe barbati.

  2. Imi explica si mie cineva de ce femeile se chinuie atat cu discutiile contradictorii despre slabit-ingrasat daca aceste probleme sunt induse de niste creatori de moda homosexuali (sunt multi nu-i mai enumar)? De ce ar avea importanta pentru femei modul in care le privesc homosexualii? Si chiar… ce cauta (atatia) barbati homosexualii in moda pentru femei?

  3. Un amendament major. Ca orice subiect atins bine de aripa beteagă a feminismului, tema cade în păcatul exagerării. Bun, sunt PERFECT de acord că obsesia slăbitului este o demență. Dar, insistând pe ideea frumuseții rubiconde, pledoaria se dovedește măgărească la adresa femeilor slabe-pur-și-simplu. Adică, stau și mă gândesc: ce vină are o doamnă/domnișoară cu o constituție (prea) subțire din născare? Una care nu este – vai! – înzestrată, „să strălucească în toată plenitudinea lor feminină, să emane cu graţie putere şi energie”. Sau nu cunoașteți niciun caz? M-aș cam mira…
    Și mai spun ceva: sunt persoane (categorie din care am făcut și eu parte, până acum 5-6 ani…), care, oricât de bine s-ar alimenta, o fac degeaba. Nu se așează kilograme pe ele și pace! Deci, le degrevăm de „vina” vreunui demers concret. În schimb, sunt altele care, oricât de dizgrațios ar arăta, continuă cu obstinație și încăpățânare să se îndoape. Și acolo cred că vorbim despre un dezinteres față de o realitate a vieții (aspectul exterior – nearmonios, și dezagreabil de la un punct încolo), asemănătoare celei – de exemplu – olfactive (și nu ne prea plac, nu-i așa?, oamenii care miros a transpirație).
    Aşa că, dacă dezinteresul este o probă a emancipării feminine, prefer femeia înapoiată, dar grijulie și cochetă!

    • Ba trebuie sa recunosc ca stiu femei care arata subtiri si sunt pline de energie si vitalitate. Asa e tipologia lor. Dar eu nu despre ele vorbesc, ci despre acelea care se infometeaza ca sa ajunga asa – asta e anomalia. Ca toate femeile vor sa arate la fel, ca nu-si gasesc forma ideala. Ce am scris e o reactie impotriva trendului, care e: „avem sau nu nevoie, hai sa slabim”. Daca nu ma insel, am scris si ca sper sa nu se ajunga la trendul opus, ca atunci iarasi n-o sa fiu de acord. O sa mai caut informatii despre tipologiile feminine si o sa pun cat de curand, vad ca e nevoie. Multumesc pentru comentariu!

  4. Cred ca dincolo de forma…continutul este important, „purtatorii” corpurilor sunt cei care trebuie sa se simta bine cu ei, cred ca e bine sa scoatem etichetele de genul „cum ar trebui sa arate o femeie” din cultura noastra si sa privim mai degraba spre starea de bine a fiecaruia din noi. Pana la urma daca cineva alege sa poarte XXL…si asa se simte bine in pielea ei, de ce as arata-o cu degetul? Cine detine adevarul absolut si puterea de a zice…asta e normal si bine si asta e anormal…Sincer…mie atitudinea aia de putere mi s-a parut fortata si foarte putin feminina…Mi-ar fi placut poate, sa vad niste femei care se misca natural…si nu inteapa podeaua de fiecare data cand pasesc pentru a „fotografia” in „puternice”…in mintea mea feminitatea se ascociaza cu delicatetea…

Lasă un răspuns